CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ | ŞTEFAN PĂDURE, PREŞEDINTELE APAR: "Deficitul comercial real pe sectorul agro-alimentar este de 8 miliarde euro"

Deficitul comercial real din sectorul agro-alimentar din ţara noastră se ridică la 8 miliarde euro şi pentru reducerea acestuia autorităţile centrale trebuie să ducă o politică proactivă pentru viitoarea Politică Agricolă Europeană, deoarece ţara noastră trebuie să îşi găsească un loc bine definit în domeniul agricol, susţine Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

"Noi suntem trecuţi acolo de multe ori ca o putere agricolă. Nu, noi suntem doar o ţară agricolă. Diferenţa dintre noi şi Ecuador este că noi exportăm grîu şi porumb, iar ei exportă banane. Nu am ajuns nici pe departe la nivelul de putere agricolă şi cel mai rău este că exportăm cerealele şi materiile prime în ţări terţe, exportăm banii, compensările europene care sunt date pentru a acoperi costurile generate de cererile de restricţie impuse de Uniunea Europeană. Şi, în mod normal, mecanismul european este cel de a intregra în produsele cu valoare adăugată. Dacă anul trecut deficitul de balanţă comercială, care este extrem de periculos, el generând şi un deficit geamăn de cont curent, a ajuns la 4,7 miliarde euro pe sectorul agro-alimentar, el de fapt este unul fals pentru că, în realitate, atinge un nivel de 8 miliarde euro, pentru că diferenţa a fost exportul de cereale, exportul de «subvenţie» europeană. (...) Discutam zilele trecute când domnul prim-ministru şi-a pus problema ce facem cu deficitul comercial pe anul trecut şi un consilier din cadrul guvernului a spus că nu e o problemă, că e doar de câteva sute de mii în acel moment, neînţelegând faptul că ciclul pe producţie e un pic diferit. Importurile de produse cu valoare adăugată încep în luna septembrie şi durează până în luna decembrie, iar exporturile - cum ar fi cel pe grâu, unde a funcţionat - au fost făcute. Deci deficitul era mic. În schimb acum deficitul se accentuează din lipsa porumbului şi din cauza seceteisi sectetei şi din cauza creşterii importului de produse cu valoare adăugată, iar decontarea va fi anul viitor, când se vor face statisticile şi ne vom întreba iarăşi ce s-a întâmplat. Iată că nu avem o pro-activitate, ci o reactivitate, iar ciclurile politice şi schimbările care vor fi în viitor ne arată faptul că nimeni nu va deconta această lipsă de activitate şi de măsuri în momentul care avem nevoie. (...) Noi avem capacităţi de producţie, dar nu avem piaţă. Atât timp cât nu ai o piaţă de desfacere pentru produse cu valoare adăugată, tu, practic, eşti tributar condiţiilor atmosferice", a spus Ştefan Pădure.

Preşedintele APAR a precizat că, deşi toată lumea vorbeşte, în contextul deficitului comercial, despre importanţa programului "Fabricat în România", în realitate acesta este un program de microindustrializare, prin care antreprenorii pot să îşi cumpere utilaje şi nu un program care să dezvolte piaţa, să majoreze consumul de produse naţionale cu valoare adăugată.

El a mai spus că este nevoie de introducerea măsurii privind calitatea şi promovarea produselor naţionale, pentru care, de exemplu, Austria alocă 3% din toată finanţarea prevăzută în Planul Naţional Strategic, în timp ce la noi măsura încă nu a fost introdusă.

"Noi ce vom face? Vom face fabrici, vom face capacităţi excedentare de producţie, producătorii se vor duce în retail şi vor spune lasă că îţi dau eu cu 10% mai ieftin decât colegul meu şi fabricile lor vor ajunge la bancă. Băncile vor fi proprietare. Iată că gândirea aceasta nu ne duce mai departe. (...) Avem capacităţi, avem utilaje, avem tot ce ne trebuie, în schimb nu avem o viziune pe termen lung. Iar noi, mediul asociativ, consider că trebuie să fim memoria instituţională. Pentru că, într-un cadru democratic foarte interesant pe care noi îl avem, succesiunea la putere este deja, după cum o vedeţi, la un ministru durata de mandat este de maximum 9 luni, dacă nu rămâne doar 6 luni. Şi atunci ce poţi crea, că tu nici măcar nu decontezi. Iar principalul duşman al oricărui ministru este acel aparat bugetar este extrem de umflat, căruia i se fac legi cu dedicaţie, pentru a mai semna un document, deşi ar trebui să fie digitalizată această activitate", a arătat Ştefan Pădure.

Preşedintele APAR a mai spus că, din cauza aparatului bugetar excedentar şi a birocraţiei aferente, proiectele mai mici depuse de fermieri şi de procesatorii din industria agro-alimentară au mai multe kilograme de hârtie decât beneficiile reale.

"Se merge de la prezumţia de vinovăţie, că toţi aplicanţii sunt hoţi şi trebuie verificaţi ca atare. Trebuie schimbată această mentalitate. Suntem într-un stat al administraţiei supradimensionate, care trebuie să îşi genereze activităţi, deoarece altfel nu s-ar justifica posturile respective. Nici Ministerul Agriculturii nu face excepţie de la acest lucru. Nimeni nu vrea să uşureze aceste procese, deoarece un astfel de demers ar duce la dispariţia locurilor călduţe de muncă de la stat", a spus Ştefan Pădure.

El a criticat şi politica europeană privind decarbonarea în sectorul agro-industrial, susţinând că Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, doreşte mutarea actualului mod de producţie agricolă în America de Sud şi în America Centrală, în timp ce fermele din Europa s-ar transforma în simple atracţii turistice.

"Începem să nu mai avem competitivitate economică din acest punct de vedere. Pactul iniţial a avut o structură extrem de interesantă finanţânmd performanţa, dar când a fost decuplat de performanţă şi continuată reforma de către Dacian Cioloş, în calitate de comisar european pe agricultură, decuplarea ne-a dus înapoi, finanţând nemunca, finanţând anumite elemente care nu sunt în concordanţă cu alte state - cum ar fi finanţarea organismelor modificate genetic în SUA. Consumăm produse cu OMG-uri, dar nu putem produce, facem decarbonizare pe un spaţiu restrâns european, dar din păcate stratul de ozon nu este doar deasupra Europei, este peste tot, şi importăm produse din America de Sud, care vor ajunge în ţările sărace, cu putere de cumpărare mai mică, printre care se numără şi România", a afirmat Ştefan Pădure.

De aceea, preşedintele APAR susţine că poziţiile autorităţilor centrale trebuie să fie mai ferme în privinţa sectorului agro-alimentar şi să discute cu toţi cei 33 de europarlamentari ai României ca să apere aceste poziţii în discuţiile cu omologii lor la Bruxelles şi Strasbourg.